Încă puțin și se făceau trei ani de când promisesem că voi încerca rețeta lui Daniel. Iată că ieri am reușit să o fac! Deși nu mi-a ieșit o formă perfectă de clătită, Clompi a fost bun la gust! M-am simțit ca la Paște, pe de o parte. Deși nu avea pic de carne în compoziție, Clompi al meu semăna la gust cu drobul de miel. Nu știu cum, nu știu de ce... Dar zău că vorbesc serios!

Vedeți, nu arată aspectuos, liniile de ketchup nu le-am făcut drepte... Ce să mai! Mi se demonstrează încă o dată că domeniul culinar nu e tocmai pentru mine. Dar intenția contează! Important e că am încercat și că a ieșit ok, chiar dacă nu-ți vine să mănânci acest Clompi din priviri!

Luând în considerare faptul că de această dată nu am afumat bucătăria, aș putea spune că a fost un mini-succes. Cred că voi mai repeta experiența. Cred.