După ce au fiert legumele (le încercați cu furculița, așa cum încercați cartofii fierți pentru piure), luați oala de pe foc (eu am scos-o puțin afară, pe scară, pentru a se răcori puțin - nu am vrut să bag blenderul atunci când erau legumele super fierbinți). După vreo 10-15 minute (cât timp s-au mai răcit), scurgeți apa în care au fiert legumele (dar nu o aruncați, fiindcă veți avea nevoie de ea!) și puneți-le în blender. Pe parcurs se adaugă din zeama ce am păstrat-o, pentru a se forma o supă cremă, nu un piure de legume! Dacă doriți să aveți o consistență mai groasă, zgârciți-vă atunci când turnați apa. Dacă vreți să fie mai mult supă, decât cremă, atunci puneți câtă zeamă vreți. 

Puneți sare și piper din belșug, fiindcă această compoziție este foarte dulce. Nu o să vă placă dacă presărați doar un praf de sare, pentru că tot prea dulce rămâne. Apoi puneți unt (cât vreți voi - eu am pus mai mult, așa îmi place) și amestecați bine, până se topește. 

Acum supa cremă este gata. Nu mai rămâne decât să o puneți în castronel și să mâncați. De aici nu mai e nevoie de instrucțiuni, presupun! :)

Vă dau doar un mic sfat: nu lăcomiți la crutoane! Puneți câte puțin, câte puțin, altfel se vor înmuia și iese nasol!

Cam atât pentru astăzi, sper să aveți încredere când vă spun că treaba asta de mai sus chiar mi-a ieșit, fără glumă, fără mișto! Dacă încercați rețeta (deși sigur o veți lua de pe alt site, din moment ce eu nu am zis cantități sau alte chestii), să îmi spuneți!

Vă las cu niște floricele! Uite așa, că îmi sunteți dragi! :)