Am început să iubesc lectura fără să îmi dau seama, fără să realizez. S-a întâmplat la o vârstă destul de înaintată, pe vremea când încă nu împlinisem 23 de ani. Dar nu mă judec pentru acest lucru, deși unele persoane poate ar avea tendința de a o face. Știu că părinții mă mustrau deseori în copilărie din cauza faptului că fugeam de citit și îmi îndreptam atenția doar către prietenii și vecinii cu care îmi petreceam fiecare zi jucându-mă afară, pe stradă. Însă după un timp au înțeles faptul că fiecare om are propriul său fus orar. Iubirea pentru lectură avea să vină de la sine, nu putea fi indusă de altcineva. Este absolut normal ca atât o persoană, cât și o alta să facă lucrurile în propriul ritm, fără a exista vreo competiție de orice fel între cele două. Cineva iubește cititul de când se știe, eu am început să îi prind gustul abia după ce am început să mă maturizez.

S-a întâmplat în vara anului 2014, atunci când alesesem să îmi îndeplinesc visul american. Însă nu de fiecare dată socoteala de acasă se potrivește cu cea din târg. M-am trezit dintr-o dată cu mult în afara zonei mele de confort, stingheră în mijlocul necunoscutului. Totul îmi era străin, iar propria persoană îmi părea de departe a fi cea mai mare enigmă. Devenisem peste noapte o victimă a realității și îmi doream din adâncul sufletului să evadez din lumea mea pentru a deveni altcineva.

Sursă foto: Libris.ro

Cu toate că nu-mi stătea în caracter, șansele au făcut ca într-o zi oarecare să fac alegerea de a păși timid într-o librărie. Pentru prima dată făceam acest lucru de bunăvoie, neștiind că acela avea să fie un moment important pentru întreaga mea existență. Treceam printre rafturi fără a le atinge, citeam diverse titluri fără prea mare interes și părea că voi pleca din librărie cu mâna goală. Cărți de beletristică, cărți de dezvoltare personală, cărți pentru copii... Etajerele erau încărcate de esență și informație, însă nu vedeam ceva care să-mi atragă atenția în mod deosebit.

Mă pregăteam să ies pe ușa de la capătul coridorului când am zărit cu coada ochiului raftul pe care ședeau numeroase cărți noi. Pe vremea aceea urmăream câțiva bloggeri din afară, așa că mi-a trecut prin cap curiozitatea de a vedea dacă în librărie se află renumita carte ”Sub aceeași stea” de John Green, întrucât aceștia o recomandau de câteva luni bune. Nu mare mi-a fost mirarea atunci când am descoperit cotorul albastru ce avea să devina piatra de temelie a unui nou început, a unei noi etape din viața mea. Am achiziționat-o fără să clipesc și mi-am finalizat ziua citind-o pe nerăsuflate.

Am conștientizat că odată cu luarea deciziei de a lectura această carte făcusem și alegerea de a mă descoperi pe mine însămi. Uitasem cine sunt sau poate că nici nu mă cunoscusem cu adevărat până în acel moment. Am fost dispusă să aflu tainele din sufletul și mintea mea, să-mi aud gândurile și cuvintele pe care nu le-am ascultat vreodată. Printre rânduri am reușit să găsesc răspunsuri la întrebări nepuse, iar în fiecare capitol m-am regăsit câte un pic pe mine, cea cufundată de valurile realității.

Am inspirat o gură de aer proaspăt după o lungă perioadă de timp și am ajuns să plutesc într-un ocean al autocunoașterii. Vântul acceptării de sine mă conducea cât mai aproape de țărm, iar acolo cea care îmi întindea o mână de ajutor pentru a ieși din apă eram chiar eu însămi.

Atunci când m-am îndrăgostit de citit am început să mă iubesc pe mine. Ajunsesem să simt o dorință arzătoare de a lectura cât mai multe cărți, astfel încât să mă pot cunoaște mai bine. Întreaga-mi ființă vibra odată cu fiecare provocare întâmpinată de personaje, trăiam evenimentele la aceeași intensitate cu ele și în același timp mai învățam câte ceva și despre propria persoană. Mă pierdeam printre fire narative și tot acolo mă regăseam. 

Sursă foto: Pinterest.com

Lectura mi-a devenit mod de viață, simțind cum evoluez cu fiecare cuvânt absorbit de mintea mea. Am început să citesc cărți din mai multe domenii, iar de aproape un an de zile iubirea pentru răsfoirea paginilor de dezvoltare personală a crescut semnificativ. Datorită lecturii pot spune cu mâna pe inimă că am devenit o altă persoană, m-am dezvoltat pe toate planurile, însă merg în continuare cu entuziasm pe drumul care duce către cea mai bună versiune a mea.

Puterea cititului este nemărginită, întrucât m-a ajutat și mă ajută în continuare să cresc atât în ochii mei, cât și în ochii celorlalți. Mi-a dat perspective mai bune asupra tuturor lucrurilor și mi-a adus atâtea beneficii în plus, încât nu îmi mai pot imagina cum poate fi o viață în afara lecturii.

Articol ce răspunde provocării Libris, cu ocazia ediției a XIV a Târgului Internațional de Carte și Muzică Libris Brașov.