Wednesday, December 18, 2013

Supă cremă de legume

Azi am revenit cu rețeta promisă. Deși v-ați convins că nu mă pricep în bucătărie, jur cu mâna pe inimă că supa următoare este delicioasă. De fapt a fost... Pentru că nu a mai rămas. Eu am mâncat aproape două castroane la o masă, iar pe seară...restul de supă. Știu și că sunt enșpe mii de rețete de acest gen pe Google, însă asta făcută de mine are în plus spiritul Sfântului Pinguin și iubire de fată roz.

Atenție!!! Fără crutoane nu are farmec! :)

Se iau niște cartofi, morcovi, țelină, ceapă și păstârnac. Se spală, se curăță și se pun tocate la fiert într-o oală care să nu aibă nici prea multă apă, nici prea puțină. Cât să le acopere, însă nu trebuie să rămână legumele descoperite atunci când seacă apa. Ați înțeles voi! Nu? :)

Între timp, luați o pâine și începeți să o tăiați felii, apoi cubulețe. Aici depinde cât de mici vreți să fie crutoanele. Mie de exemplu nu îmi plac nici prea mari, nici prea mici. Potrivite. După ce ați terminat, puneți-le într-o tavă, turnați din ochi ulei pe deasupra (așa, puțin...nu vă gândiți să puneți toată sticla peste pâine!), apoi presărați ce condimente vreți. Eu am pus sare, piper și cimbru uscat. Amestecați ușor, apoi băgați tava în cuptorul încins în prealabil, pentru 20 de minute (timpul de coacere depinde de ce fel de cuptor aveți, precum și de faptul că unii preferă crutoanele mai albicioase, unii mai rumenite).

(înainte de a le băga în cuptor)
(după ce le-am copt)
După ce au fiert legumele (le încercați cu furculița, așa cum încercați cartofii fierți pentru piure), luați oala de pe foc (eu am scos-o puțin afară, pe scară, pentru a se răcori puțin - nu am vrut să bag blenderul atunci când erau legumele super fierbinți). După vreo 10-15 minute (cât timp s-au mai răcit), scurgeți apa în care au fiert legumele (dar nu o aruncați, fiindcă veți avea nevoie de ea!) și puneți-le în blender. Pe parcurs se adaugă din zeama ce am păstrat-o, pentru a se forma o supă cremă, nu un piure de legume! Dacă doriți să aveți o consistență mai groasă, zgârciți-vă atunci când turnați apa. Dacă vreți să fie mai mult supă, decât cremă, atunci puneți câtă zeamă vreți. 


Puneți sare și piper din belșug, fiindcă această compoziție este foarte dulce. Nu o să vă placă dacă presărați doar un praf de sare, pentru că tot prea dulce rămâne. Apoi puneți unt (cât vreți voi - eu am pus mai mult, așa îmi place) și amestecați bine, până se topește. 



Acum supa cremă este gata. Nu mai rămâne decât să o puneți în castronel și să mâncați. De aici nu mai e nevoie de instrucțiuni, presupun! :)


Vă dau doar un mic sfat: nu lăcomiți la crutoane! Puneți câte puțin, câte puțin, altfel se vor înmuia și iese nasol!

Cam atât pentru astăzi, sper să aveți încredere când vă spun că treaba asta de mai sus chiar mi-a ieșit, fără glumă, fără mișto! Dacă încercați rețeta (deși sigur o veți lua de pe alt site, din moment ce eu nu am zis cantități sau alte chestii), să îmi spuneți!

Vă las cu niște floricele! Uite așa, că îmi sunteți dragi! :)


8 comments:

  1. Mai m-ai nimerit! Mie imi plac supele creme (sau supe-cremele :) O singura observatie: se toarna ulei din sticla, nu din ochi :) Cu crutoanele ai dreptate, daca pui prea multe isi pierd din crocanteala :) Spor bucataritor!

    ReplyDelete
  2. Cine zicea că nu știe să gătească? :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Supa crema mi-a iesit din cauza ca a fost... norocul incepatorului, ca sa nu zic un cuvant urat :))

      Delete
  3. Arată bine! Să încerci şi una de dovleac, bănuiesc eu că o să-ţi placă! :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Cred ca o sa imi placa... In general imi plac dovleceii :D

      Delete
  4. E apetisanta supa ta, am pus-o pe lista de "supe de facut in concediul acesta" :)
    Interesanta si reteta pentru crutoane, n-am facut asa ceva in casa pana acum.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Sa imi spui cum ti se pare, dupa ce incerci! :D

      Delete