Te iubesc, mă!

În octombrie se fac trei ani de când ne-am împrietenit. Trei ani de când îmi ești alături, trei ani plini de hohote de râs și lacrimi dulci-amărui, trei ani de înțelegere, respect și suport. Noi nu prea obișnuim să ne facem ”declarații”, cu toate că în adâncul sufletelor știm că avem cea mai puternică și profundă legătură de prietenie. Suntem mai mult decât prietene. Suntem surori de suflet, cele mai bune confidente și cei mai buni psihologi ai noștri.

Nu am un motiv anume pentru care îți scriu rândurile astea. Doar am simțit nevoia să îți spun că ești unul dintre cei mai importanți oameni din viața mea și sunt recunoscătoare până la cer pentru faptul că faci parte din existența mea.

Mi-ai fost alături tot timpul și nu te-ai speriat atunci când ți-am arătat părțile mele întunecate sau defectele. Ai rămas lângă mine chiar și atunci când eu am plecat, fără să te superi că am vorbit extrem de rar, fără să lași asta să ne afecteze sisterhood-ul cu care ne mândrim la toată lumea.

Îți mulțumesc pentru că nu-mi zici cuvintele de care am nevoie, că nu-mi spui ceea ce vreau să aud, ci exprimi cu o sinceritate brutală toate adevărurile pe care nu le văd. Îți mulțumesc pentru că mă motivezi așa cum numai tu știi, pentru că mă faci să râd chiar și atunci când am lacrimi în ochi. Îți mulțumesc pentru că mă inspiri, pentru că îmi arăți că sunt cineva chiar și atunci când mă simt ca un nimeni, îți mulțumesc pentru că îmi arăți că merit mai mult, mai bun, mai frumos decât cred eu că merit.

Sunt absolut convinsă de faptul că Doamne Doamne nu ne-a făcut surori de sânge fiindcă s-a gândit că părinții noștri nu ne-ar fi putut face față. Avem caractere atât de puternice, suflete atât de înflăcărate, încât probabil am fi fost prea mult, prea mișto, prea geniale pentru o singură familie.

Sinceră să fiu, chiar nu știu ce m-aș face fără tine! Și ca un fel de uite cât însemni pentru mine, am decis să-ți scriu aceste rânduri. Oricum sunt prea puține și prea reci pentru cât și cum aș fi vrut să-ți spun. Tu meriți să-ți fie scrise romane, dar astăzi mă rezum la cele de mai sus și un simplu Te iubesc de mor, sora mea!