Îi spuneam mamei că începând cu 1 ianuarie voi intra în depresie din cauză că sărbătorile de iarnă au prostul obicei de a trece mult prea repede!
E inechitabil să facem pregătiri încă de la începutul lui decembrie, să alergăm după cadouri, ornamente și mâncăruri, să ne dăm casele cu susul în jos, cu scopul de a șterge și ultimul firicel de praf...doar pentru trei zile de stat. Fiindcă asta reprezintă Crăciunul. Îți faci toate treburile, te obosești bine, în speranța că îți vor ajunge trei zile de leneveală alături de familie. Mi se pare nedrept ca cea mai frumoasă perioadă a anului să dureze atât de puțin! E strigător la cer!
Revelionul nu reprezintă mare lucru pentru mine, decât că...avem parte de un nou început. Crăciunul, însă...este minunat. Atât, trei zile cât ține el. Deși a trecut, cu toate că nu am apucat să mă satur de el, luminițele din camera mea și bradul din sufragerie încă îl mai omagiază. De fapt...vorbesc prostii! Singurul lor scop este de a amâna depresia mea. Ha! Să vedeți ce lacrimi amare vor curge atunci când va veni momentul să dau jos toate decorațiunile... Glumesc, desigur. Nu plâng eu pentru atâta lucru. Sau...da? :)
Știu cum e... Și până la urmă vei plânge? :)) :D
ReplyDeleteAsta va ramane un mister pentru voi... :))
DeleteN-ai timp sa te plangi, ca mai e un picut si ne pregatim de Spring SuperBlog :))
ReplyDeleteChestia asta chiar ma motiveaza! :)
DeleteProbabil tocmai faptul ca nu tine mai mult de trei zile ne face sa il indragim atat de tare. Habar nu am, dar mi-as dori sa fie Craciun in fiecare zi din an mai ales ca anul acesta Mihai a fost liber numai doua zile... :(
ReplyDeleteSi eu mi-as dori sa fie Craciun zi de zi, dar cum ai spus si tu...nu cred ca ar mai fi la fel de special :))
Deletesa ma consider norocoasa ca la mine Craciunul parca tine o saptamana? masa din sufragerie nu am mai strans o de la Craciun, mereu e cate o farfurie sau pahar de vin pe ea . acum e in astptarea musafirilor de revelion. cred ca pana la urma Craciunul e o stare pe care o putem prelungi si noi un pic ... chiar si pastrand ornamentele si luminitele. pana cand ziua va deveni destul de lunga sa nu isi mai gaseasca rostul... hai, nu plange, si la anul va fi Craciunul :)
ReplyDeleteEsti norocoasa, clar! La anul fac Craciunul la tine, daca zici ca dureaza mai mult... :))
DeleteLa fel simt și eu, de aceea savurez mai mult așteptarea decât sărbătoarea în sine.
ReplyDeleteLa mulți ani, Pinky!
La multi ani, draga Sorana! :*
DeleteSărbătorile de iarnă sunt minunate! Şi eu le îndrăgesc din fragedă pruncie prin oportunitătile şi surprizele pe care le lansa, iar, acum ca adult, le savurez gustul şi mai intens, tocmai pentru că e condimentat şi cu amintiri unice!
ReplyDeleteDragă Pinky, am o propunere pentru tine, pentru a nu mai regreta atmosfera de sărbătoare! Închide ochii şi imaginează-ţi decorul potrivit!
Un An Nou plin de frumos şi bine! A, să nu uit! Şi ROZ! :)
Chiar daca inchid ochii si imi pun imaginatia la treaba...nu e acelasi lucru cu magia adevaratelor sarbatori... :(
DeleteUn an nou fericit! :*
Chiar plangi? :))
ReplyDeleteNu!! :))
DeleteAi perfecta dreptate. Ne agitam mult prea tare pentru Crăciun, iar el trece mult prea repede. Dar asta e, timpul trebuie sa-si vadă de ale lui, iar noi de ale noastre...:)))))
ReplyDeleteEste adevarat. :))
DeleteMulta lume declara ca a intrat in depresie in perioada sarbatorilor. Fiecare cu motivele sale.
ReplyDelete